Tacerea isi intinse adancul tainei sale pan' la hotarele cele mai de pe urma ale nesfarsitului, iar din inaltul cerurilor mana induratoare a Celui-Preaputernic aprinse milioanele sale de stele si, cu lumina lor stralucitoare, calauzea, pe drumul fatal al vesnicei sale pribegii, calea oarba a pamantului... Susurul domol, prelung si nehotarat al tacerii mute se ridica peste abisuri, ca o cantare fermecata de leagan, si lumile dormeau duse pe brate imense de intuneric... Iar peste tot si peste toate, se aprinse la rasarit, ca o candela de strajuire, luna plina a sfarsitului de zi, si prin raristea neagra a padurilor, isi trimise pana la noi intaile luciri fantastice si miscatoare ale razelor sale argintii, piezise si reci...
Sa ai o noapte minunata, scaldata in razele lunii si ingerii sa iti vegheze somnul dulce !
Ca o tipsie de argint,
astrul noptii radiaza si poleieste oglinda
tremuranda a apei ...
Vazduhul doarme somn adanc
si briza-si tine rasuflarea, lasand tacerea sa
imparateasca somnul dulce al ingerilor ...
Vise placute iti doresc si somnul lin sa-ti fie,
dormi linistit suflet curat in a noptii
imbratisare de catifea...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu